Insomnia, înainte de competiţii

Deseori înaintea unui eveniment major, fie o competiţie sportivă, fie un examen ect. ne simţim vulnerabili, emoţionaţi, evenimentul încă nu s-a început, însă trec nişte fiori de parcă ne-am afla de acum pe tatami, la examene. Da sunt nişte emoţii hrănite de teamă, incertitudine, teamă de a nu face faţă, teamă de a fi înfrânt. Toate aceste suprapunându-se fac noaptea înainte de eveniment o adevarată luptă cu tine însuţi, cu propriile slăbiciuni, frică şi preţul acesteia - insomnia. Mulţi nu sunt conştienţi că toate aceste sunt alimentate de gândurile negative ce au bântuit pe parcursul a câtorva zile înaintea competiţiei. Din start ne-am programat mintea, gândurile cu idei sumbre: Că dacă, voi pierde, ce mă fac? Am pierdut deja campionatul din noiembrie, dacă se adaugă şi acest eşec, ce va fi cu mine mai departe? Vor veni, să mă vadă elevii pe care îi antrenez, prietena etc.


Aici se mai adaugă nemijlocit şi comportamentul greşit înainte de somn. Culmea este că înafară de încărcătura emoţională pe care o avem, ce este un lucru firesc, şi noi contribuim involuntar prin faptele noastre la o noapte fără somn. Spun asta, că am simţit-o pe propria piele, fac kyokushin de vreo 10 ani, particip cu regularitate la campionate de 2-3 ori pe an, ştiu ce înseamnă un campionat full-contact. Cât sacrificiu, dedicaţie, pînă la urmă îţi dai seama că cea mai importantă luptă de abia începe, lupta cu tine însuţi. Aşa s-a întâmplat că am insomnii ... cred că mă înţelegeţi.


Te-ai culcat în speranţa să adormi, să te debarasezi de toate gândurile pripite. Închizi ochii, te gândeşti la ceva plăcut, numeri în gînd, din zece în zece minute, îţi deschizi ochii, te uiţi la ceas (o tentaţie prostească) din teama că timpul se scurge, evenimentul se apropie, dar tu încă nu ai adormit. Ceva nu este în regulă, mintea este trează, de parcă fiecare secundă îţi picură în cap tu fiind martorul, începi să te vârcoleşti pe o parte, pe alta, îţi scufunzi capul sub perne în speranţa că această fantomă, “insomnia”, mă va lăsa în pace, începi să o cauţi, vrei să o sugrumi.. Cu cât te străduieşti să adormi cu atît sunt mai mici şansele. După jumătate de noapte de chinuri îţi vine să urli. 


Mai faci o tentativă: gata mă liniştesc, îmi controlez respiraţia, îmi ţintesc ceva în minte, închid strâns ochii, nu-i mai deshid. Totul în zadar.


Dimineaţa te trezeşti, epuizat mai mult psihic. Capacităţile fizce rămân la nivel, dar problema mai mult este psihologică, de parcă ţi-ai pierdut toată energia luptând cu insomnia. Se crează senzaţia că reflexele sunt perturbate,  nu sunt precise, de aici scade încrederea în propriile capacităţi - eşecul. Toate sunt legate în lanţ.
N-am lăsat în felul ăsta să decurgă lucrurile, am început să caut răspunsuri, în spatele acestor răspunsuri se ascunde o întreagă biologie.(ceas biologic, efectele cofeinei ect.). 


Vă îndemn să intraţi pe aici:  How to manage Insomnia and have a peaceful night

M-a consolidat informaţia potrivit căreia o noapte nedormită nu are nici o influientă asupra capacităţilor fizice, reacţia rămîne aceeaşi, forţa aceeaşi.


Până la urmă crede în succes, şi-l vei obţine! Nu te va împiedica nimic şi nimeni!


OSU !!!